Îngrijire permanentă la domiciliu: perspectiva unei îngrijitoare

Ce merită discutat înainte ca îngrijitoarea să își facă bagajul?

Când am acceptat pentru prima dată un loc de muncă în care urma să locuiesc în casa persoanei îngrijite, credeam că sunt suficiente câteva întrebări. Unde voi lucra? Când trebuie să încep? În ce stare este persoana în vârstă? Care este remunerația? Între timp, am învățat că o astfel de muncă, cu îngrijire permanentă, presupune mult mai mult. Când mă mut în casa cuiva, nu ajung pur și simplu la un loc de muncă. Timp de zile sau săptămâni, locuiesc în aceeași casă cu persoana de care am grijă. Îi cunosc obiceiurile, programul zilnic, cum îi place să ia micul dejun, când vrea să se odihnească, despre ce îi place să vorbească și în ce privințe are nevoie de ajutor.

De aceea, astăzi prima mea întrebare nu mai este despre bani. Ci aceasta: de cine anume va trebui să am grijă?

Îngrijire permanentă la domiciliu: perspectiva unei îngrijitoare

„Bunica are nevoie doar de puțin ajutor…”

Multe îngrijitoare au auzit deja această frază. Dar ce înseamnă „puțin ajutor”? Una este ca o persoană în vârstă să se ridice singură, să se îmbrace, să meargă la toaletă și să ajungă până în bucătărie, dar să aibă nevoie de ajutor la gătit, cumpărături și pregătirea medicamentelor. Cu totul altceva este să ajuți pe cineva să stea în șezut în pat, să se spele, să se îmbrace, să folosească toaleta, să mănânce sau să se deplaseze prin casă. De aceea, înainte să accept un loc de muncă, vreau să cunosc starea reală a persoanei în vârstă.

Merge singură? Folosește un cadru de mers sau un scaun rulant? Se poate ridica fără ajutor? Trebuie ridicată sau repoziționată în pat? Are demență? Este orientată în timp și spațiu? Se întâmplă să se ridice noaptea? Are incontinență? În ce măsură poate mânca și se poate spăla singură? Acestea nu sunt întrebări incomode. Sunt întrebări necesare. Și familia are de câștigat dacă descrie sincer situația. Astfel poate căuta o îngrijitoare cu experiența potrivită, care poate prelua sarcinile necesare.

Cum va arăta o zi obișnuită pentru mine?

Și acest lucru îmi place să îl știu dinainte. Dimineața trebuie să ajut persoana să se ridice și să se spele? Eu pregătesc micul dejun? Există un program de administrare a medicamentelor, pentru a cărui respectare este nevoie de ajutor? Trebuie să gătesc prânzul? Să fac cumpărături? Să spăl rufe? Să păstrez ordinea în spațiul folosit de persoana în vârstă?

  • După-amiaza mergem la plimbare?
  • Trebuie să însoțesc persoana la medic?
  • Sau își dorește mai ales companie, conversație și o prezență care îi oferă siguranță?

Denumirea „îngrijire permanentă, cu locuire la domiciliu” nu îmi spune, de una singură, ce sarcini mă așteaptă. De aceea, familia și îngrijitoarea ar trebui să le discute în detaliu înainte de începerea muncii.

Și ce se întâmplă noaptea?

Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări. Ca îngrijitoare care locuiește în casa persoanei îngrijite, dorm în aceeași locuință cu ea, dar asta nu înseamnă automat că rămân trează toată noaptea, în fiecare noapte. Este o mare diferență între cineva care de obicei doarme până dimineața și cineva care se ridică frecvent de mai multe ori, trebuie însoțit la toaletă, repoziționat în pat, are nevoie de alt ajutor sau este agitat noaptea din cauza demenței. Dacă sprijinul nocturn este necesar în mod regulat, acest lucru trebuie discutat dinainte.

Îngrijitoarea trebuie să știe la ce solicitare nocturnă să se aștepte, iar familia trebuie să caute ajutor care să corespundă cu adevărat nevoilor persoanei în vârstă.

Unde voi locui?

Mulți consideră că este un detaliu minor, dar nu este deloc așa atunci când locuiești în casa persoanei îngrijite timp de mai multe săptămâni.

  • Voi avea camera mea?
  • Există un pat, un dulap și condiții potrivite de încălzire sau răcire?
  • Pot folosi internetul?
  • Unde îmi pot păstra lucrurile personale?
  • Voi putea să mă odihnesc în liniște?

Cine se mută pentru o perioadă mai lungă în casa unei familii are nevoie de un loc în care să se poată retrage în timpul de odihnă. Condițiile potrivite nu sunt un lux. Ele stau la baza unei conviețuiri bune pe termen lung.

„Și eu ce voi mânca?”

Este surprinzător de ușor să uităm de acest aspect. Totuși, când plec pentru mai multe săptămâni la un astfel de loc de muncă, pentru mine este foarte important să știu cum vor fi organizate mesele mele.

  • Familia asigură masa?
  • Gătim împreună?
  • Mâncăm aceeași mâncare?
  • Primesc un buget separat pentru alimente?
  • Cine face cumpărăturile?
  • Ce se întâmplă dacă am un regim alimentar special sau nu consum anumite alimente?

Este mai bine să clarificăm aceste lucruri în zece minute înainte de plecare decât să apară zilnic neînțelegeri din cauza lor. Același lucru este valabil și pentru alimentația persoanei îngrijite. Are un regim special? Mănâncă alimente pasate? Are diabet? Alergii alimentare? Are nevoie de ajutor la masă? Cu cât avem mai multe informații dinainte, cu atât este mai ușor să ne pregătim.

Cine îmi plătește călătoria?

Dacă merg să lucrez în alt oraș sau în altă țară, clarific întotdeauna acest lucru dinainte.

  • Cine plătește drumul dus-întors?
  • Există o contribuție la cheltuielile de călătorie?
  • Vin cu mașina, trenul, autocarul sau avionul?
  • Cine mă așteaptă la sosire?
  • În ce zi și la ce oră începe exact munca?
  • Când sosește persoana care mă va înlocui?

Pot părea detalii mărunte, dar sunt deosebit de importante când lucrezi în străinătate.

Remunerația este importantă, dar suma singură nu este suficientă

Desigur, vreau să știu exact și cât voi câștiga. Dar astăzi nu mai întreb doar despre sumă. Vreau să știu ce sarcini am de îndeplinit, cât durează perioada de lucru, cum se face plata, când mă pot odihni, dacă există sarcini nocturne regulate și când sosește persoana care mă schimbă. O sumă mai mare nu înseamnă neapărat un loc de muncă mai bun dacă, odată ajunsă, mă așteaptă cu totul alte sarcini decât cele discutate înainte de plecare. De aceea, pentru mine cel mai important este ca lucrurile să fie clare.

Și familia trebuie să aleagă

Desigur, nu sunt singura care face o alegere. Familia îmi încredințează viața de zi cu zi a unui om important pentru ea. Dacă aș căuta o îngrijitoare pentru propria mamă sau pentru propriul tată, nu aș întreba doar de câți ani lucrează în domeniu. Aș întreba dacă a mai îngrijit pe cineva aflat într-o stare similară.

  • Are experiență în îngrijirea persoanelor cu demență?
  • Poate ajuta o persoană cu mobilitate redusă?
  • Ce limbi vorbește și la ce nivel?
  • Ce sarcini își asumă și ce sarcini nu poate prelua?
  • Îi place să gătească?
  • Este dispusă să facă cumpărături?
  • Are permis de conducere, dacă este necesar?
  • Când poate începe munca?

Și aș sta de vorbă cu ea. Pentru că, atunci când îngrijitoarea locuiește în casa persoanei îngrijite, nu contează doar experiența profesională. Sunt importante și compatibilitatea, răbdarea, comunicarea și capacitatea celor două persoane de a locui împreună pentru o perioadă mai lungă.

Cel mai bun loc de muncă este cel în care nimeni nu trebuie să ghicească

Multe probleme dintre o familie și o îngrijitoare nu apar pentru că cineva are intenții rele. Pur și simplu, ceva nu a fost discutat la timp. Familia credea că o anumită sarcină face, în mod firesc, parte din muncă. Îngrijitoarea credea că nu. Îngrijitoarea se aștepta să aibă propria cameră. Familia avea altă idee. Familia credea că îngrijitoarea se va ridica de mai multe ori noaptea. Îngrijitoarea nu știa acest lucru dinainte. Multe dintre aceste situații pot fi prevenite. De aceea, cred că mai întâi trebuie să discutăm totul în detaliu și abia apoi să acceptăm colaborarea.

Aici își dorește Vimora Care să ajute

Scopul Vimora Care este ca familia și îngrijitoarea să poată afla cât mai multe informații importante despre nevoile și posibilitățile celeilalte părți încă dinainte de primul contact. În profilul detaliat, îngrijitoarea poate preciza, printre altele, experiența, limbile vorbite, disponibilitatea, tipul de colaborare dorit și alte informații relevante pentru muncă. Familia poate descrie mai amănunțit în propriul anunț ce ajutor îi este necesar, unde, de când și în ce condiții. Scopul nu este ca un profil să decidă în locul a doi oameni. Dimpotrivă.

Scopul este ca, la prima discuție, familia și îngrijitoarea să nu mai fie nevoite să înceapă cu aflarea informațiilor de bază, ci să poată vorbi despre ceea ce contează cu adevărat: ne potrivim? Pentru că o colaborare bună în îngrijirea cu locuire la domiciliu nu începe în prima zi de muncă. Începe cu prima conversație sinceră. Vimora Care: locul în care familiile și îngrijitorii se pot găsi pe baza unor informații mai detaliate.